Dan Manu: „Mi-au zis la minister: «Argeşul nu exista pe harta României!»”

În această perioadă, prioritatea Consiliului Judeţean o reprezintă bugetul Argeşului pentru 2017, primul an luat practic de la zero de către preşedintele Dan Manu. Între două şedinţe cu primarii şi cu cei care lucrează la elaborarea proiectului de buget, domnia sa a găsit răgaz pentru a ne vorbi despre priorităţile administraţiei judeţene pentru perioada următoare, despre proiectele de investiţii, despre problemele cu care se confruntă, dar şi despre soluţii, despre greşeli de management instituţional şi despre propuneri de remediere a acestora.


 Tocmai ce aţi finalizat întâlnirile pe buget cu toţi primarii din judeţ. Cum s-au prezentat aceştia?
- I-am simţit că au venit cu drag, văzând că facem o echipă în administrație. Am dorit să stăm de vorbă cu fiecare primar din cele 102 localități, pentru că ne-a interesat ce trebuie făcut în anul 2017, punctual, în așa fel încât să stabilim proiectele care sunt cu adevărat importante pentru comunitate. Nu au venit singuri, au venit însoţiţi de contabili, în aşa fel încât discuţiile să fie cât mai aplicate.

 Ce au vizat, concret, aceste o sută de întâlniri?
- Discuțiile au fost în felul următor. Ce ne propunem să facem în anul 2017 din lucrurile asumate în programul electoral. Din ce s-au angajat domniile lor ca primari şi noi în calitate de consilieri judeţeni. Pe principiul să nu le lăsăm pe altă dată. De exemplu: am avut o ofertă privind introducerea apei potabile şi a canalizării în localitate. Bun! Mă apuc acum de ea, în 2017. Nu o las pe 2019! În general, aceste discuţii s-au axat pe trei lucruri. 1. Ce buget are fiecare localitate şi ce îşi asumă să facă din bugetul respectiv 2. Ce doresc să facă în parteneriat cu Consiliul Județean. 3. Ce proiecte mari - cu accesare de fonduri naționale şi europene - au în plan pentru acest an. La această ultima linie de acţiune, este important să le ştim strategiile, pentru că ei vor trebui să asigure o cofinanțare, iar noi vom putea, în limita în care legea ne permite, să îi ajutăm în această cofinanţare.

 Nu se mai asfaltează străzile pe care nu există apă şi canalizare


 Au fost realiști primarii în aceste discuții? În propunerile lor, în modul în care își gândiseră realizarea promisiunilor?
- Prioritățile au fost aceleași, iar prioritate zero înseamnă apă canal în fiecare localitate. Nu-i treabă simplă, este un plan de anvergură, extrem de complicat. În unele cazuri trebuie să reproiectăm, în altele sunt lucrări în derulare care trebuie susţinute, iar unii nu au nici măcar un proiect făcut şi le-am sugerat la modul cel mai serios să demareze urgent lucrurile. Am găsit primar de comună aflat la al doilea sau al treilea mandat, foarte tânăr ca vârstă, mult mai tânăr ca mine, care ne-a spus că în localitatea domniei sale nu îi trebuie reţea de apă, că există puţuri la fiecare două case! Alţii au venit să ne roage pentru alte tipuri de lucrări: pietruire, asfaltare, pentru uliţe şi străzi. Le-am explicat acelaşi lucru: avem termen până în 2018 să terminăm introducerea apei şi canalului. Dacă nu respectăm termenul, penalităţile de la Uniunea Europeană sunt uriaşe! Doamne fereşte! Nici nu vreau să mă gândesc la ele! Ca atare, abordările pe care vi le-am descris mai sus nu mai sunt adminisibile! Vrei asfalt? Total de acord! Ai apă şi canal pe strada respectivă? Dacă ai, te ajutăm! Dacă nu ai, ia-ţi gândul! Nu asfaltăm acum, ca să avem ce să spargem iar!

Cât de plauzibil este să faceţi în 2 ani, până la sfârşitul lui 2018, ceea ce nu s-a făcut în 8-10 ani?
- Facem! Veți vedea că facem! Problemele sunt de voință și de bani. Vă dau exemplu de localități care, în toţi anii aştia, nu au găsit teren în domeniul public-privat al comunei pentru amenajarea staţiilor de epurare (etapă cu care începem să gândim o strategie de introducere a canalizării) şi care, acum, l-au găsit rapid şi s-au şi apucat de proiecte!

 Dincolo de apă şi canal, ce aţi mai încurajat în proiecţiile bugetare?
- Ce mai încurajăm? Grupurile sanitare în școli, în grădinițe și creșe. De asemenea, obligatorii! Sunt localități în care s-au construit deja, scump, grupuri sanitare noi, dar tot în fundul curții! Nu știu încă dacă toate acestea devin inutile. Acolo unde se poate, unde distanţa nu este foarte mare, vom construi niște culoare care să lege, practic, școala de respectivul grup sanitar, devenind o clădire unitară. Dacă distanța este mare, nu are sens! Locația trebuie să-și găsească o altă destinație, orice… magazie de lemne… treaba lor… dar grupurile sanitare trebuie să fie în interiorul școlii. Le-am spus în aceste discuții că trebuie să facem lucrurile acestea ca la noi acasă. Una peste alta, eu aș fi foarte mulțumit dacă în toate localitățile s-ar demara proiectele.

 Pentru asta, le trebuie bani…
- Ştiu că ele necesită bani, dar noi îi încurajăm și îi ajutăm.

Are Consiliul Județean forţa financiară de a o face?
- Noi nu putem veni cu sume mai mare decât cele dispuse de lege pentru cofinanțarea de proiecte. Îi putem ajuta, în susţinerea acestor cofinanțări, în funcție de posibilitățile noastre la care se adaugă ce mai pun și ei. Repet! Trebuie să fie dorință comună, dorinţa de a face această treabă și nu doar de a cheltui aleatoriu. Ştiu că asfaltul sau iluminat public sunt tentații la vedere, că am vrea să facem ceea ce electoratul percepe ca fiind mai tangibil, dar de această dată trebuie să ne orientăm întâi către problemele de profunzime, care sunt niște realități și niște obiective importante. Eu nu vreau să pun acoperișul unei case dacă temelia este șubredă sau nu există. Eu încep cu temelia, care înseamnă apă-canal, abecedarul de viață, cât de cât normală, într-o localitate.

Practic, anul acesta primarii își pot lua gândul de la alte obiective?
- Sunt localități unde aceste rețele există, iar acolo vom merge pe asfaltare. Pot enumera aici Cuca, Valea Iașului şi multe alte localități în care s-a lucrat intensiv pe această direcție. Au terminat tronsonul de alimentare dintr-un sat? Pot să asfalteze! Pot face și trotuarul! Foarte bine! Bravo! Nu au terminat? Facem apă şi canalizare!

 Banii pe care ni-i dă Bucureştiul sunt, din an în an, mai puțini


 Am identificat o prioritate de buget. La nivel de judeţ, către ce ne mai uităm când vorbim de anul 2017?
- Avem proiecte mari de investiții pe care noi vrem să le angajăm. Banii pe care ni-i dă Bucureştiul sunt, din an în an, mai puțini. Trebuie, evident, să gândim accesarea banilor externi, europeni… Este singura șansă a României de a avea fonduri considerabile, numai că, și aici, este o foarte mare problemă pe care am dezbătut-o în lung și în lat la Târgoviște, acolo unde a fost săptămâna trecută Consiliul regiunii de dezvoltare. Noi, românii, suntem artiști în a ne complica viața. Când au ieșit axele de finanţare europeană (care nu sunt puține şi care au mulți, foarte mulţi bani), noi am avut obligaţia să facem ghiduri de implementare. Ministerele noastre, nu străinii. Nici acum nu sunt gata sau sunt praf făcute! De exemplu, există fonduri care pot fi luate să faci ambulatorii de specialitate în spitale. Noi, moderne, dotate… Nu avem nici acum ghid de implementare, ca atare nu putem depune proiect la ADR Sud Muntenia! Ministerul de specialitate nu a făcut nici până acum ghidul, iar eu nu pot să pornesc fără acesta! Chestie care ţine de noi, de români! În alte cazuri, sunt făcute, dar sunt făcute cu ghiduşii! Pentru fondurile destinate izolării termice a clădirilor, există ghid. Cu condiţii stabilite de noi, de români, nu impuse din afară! Iată cum sună acestea: nu ai voie să faci proiect și să accesezi fonduri europene decât dacă imobilul respectiv este construit într-o anumită perioadă. Dau exemplu: din 1970 încoace! O restricție aiurea pusă de tine, ca țară, nu de Uniunea Europeană. Ca să accesezi bani mai puțini! Eu m-aș fi bucurat să pot accesa un astfel de proiect și pentru o clădire din 1920, dacă are infrastructura solidă, dacă poate să rămână în picioare şi să respecte anumite condiții. Vă mai dau un exemplu, despre cum noi ne dăm nouă cu stângul în dreptul: achizițiile! Că tot vorbim de construcţii! Le organizezi prin sistemul SEAP, faci licitaţie națională, internațională, cum spune legea… Ghidul meu, făcut de noi, îmi spune că un perdant poate să conteste prin diferite organisme, inclusiv instanţa, permiţând proceselor să ajungă până la o durată de 3 ani, 3 ani jumătate…. Când eu am 4 ani la dispoziţie de la Uniunea Europeană, până când se închide finanţarea! Păi dacă eu mă judec trei ani și jumătate, mai am timp să mă încadrez? Nu ajung să returnez banii?! Ar trebui să ne uităm şi noi în plan european, să ne uităm la vecini. Nu pe principiul să moară capra sau să moară vecinul să-i iau capra… Ci pe ideea de a vedea cum au făcut alţii, cum şi-au creat posibilitatea de a accesa cât mai multe astfel de fonduri. Ne raportăm toţi la Polonia care are un grad uriaş de absorbţie. Păi Polonia are lege naţională care spune că un proces de care depinde realizarea unui proiect european nu poate dura în instanţă mai mult de şase luni până la soluţionare! Dacă ei fac în aşa fel, noi de ce trebuie să ne complicăm viaţa?

 Pentru a schimba legislația pe achiziții, pe proceduri, nu aveţi o echipă de parlamentari care asta ar trebui să facă?
- Ba da şi pe acest lucru ne bazăm. Există deschidere, există dorință politică. Nu numai din Argeș, din partea PSD la nivel național, iar conducerea partidului, parlamentarii, știu de existenţa acestor hibe. Nu le semnalăm doar noi, de la Argeş. Toţi primarii, toate structurile administrative, toate judeţele au sesizat aceste anomalii! Ne bazăm că se va reglementa această situație, că se vor face niște legi care să ducă la construcție, nu la demolare.

 Am deschis subiectul proiectelor europene. Care sunt proiectele pe care le-a depus sau urmează să le depună Consiliul Judeţean?
- Săptămâna trecută, s-au validat deja proiectele pe care le-am adus la cunoștința argeșenilor, şi anume cele trei proiecte pe cultură (n.r. Cetatea Poenari, Muzeul Judeţean şi Galeria de Artă Rudolf Schweitzer-Cumpăna) şi cele două proiecte pe drumuri interjudețene (unul care intră în județul Argeș pe la Slobozia și celălalt care intră pe la Popești). Sunt avizate și urmează să meargă la Ministerul Dezvoltării pentru a primi finanțarea. Atât am putut să concretizăm din luna iunie, de când am venit, până la acest moment.

Argeşul a ratat şansa proiectelor CNI din cauza managementului prost


 Şi mai departe? Ce mai aveți în vedere pe accesarea de fonduri?
- Așteptăm să vedem ce axe se vor mai deschide și îmi place să cred că se vor deschide foarte multe pe mediul rural, dar şi pe mediul urban. În paralel cu fondurile europene, ne-am propus și noi - în funcție de banii pe care îi avem - să realizăm în anul 2017 anumite obiective. Spre exemplu, Teatrul de Vară, unde sunt începute studiile de fezabilitate, unde suntem pe ultima sută cu proiectul şi unde avem şanse în acest an să marcăm redeschiderea. Lucru concret, făcut pe banii noștri! În parteneriat cu Ministerul Dezvoltării, cu Compania Națională de Investiții, ne propunem să modernizăm niște drumuri pe zona de sud. În ultimii ani, am ratat nişte mari şanse şi faptul că Argeşul nu a lucrat cu cei de la CNI aşa cum au făcut-o multe alte judeţe este cauzat unui management prost! O spun româneşte. Această ordonanţă 28, aşa cum i se spune, merge pe principiul: primul venit, primul servit! Am făcut proiectul, i-am dat număr de înregistrare, se analizează, se dă bun de tipar, se deschide finanțarea și mă ocup de lucrare. Am terminat lucrarea, mă mai duc cu un alt proiect și îmi dă iar banii. Nu am terminat lucrarea, staționez. Asta e regula. Eu m-am dus cu cele mai complicate drumuri, care necesită poduri, podețe și viaducte, o execuţie complexă şi lungă, în loc să mă duc cu drumuri mai facile, unde puteam termina fluierând lucrările, pentru a mai lua bani să fac alte două-trei!

 În această greșeală de strategie administrativă, putem ghici vreo dorinţă de a satisface nevoile anumitor localități, cu riscul unor proiecte greoaie, complexe, greu de realizat?
- Nu aș merge cu gândul prea departe, e cam pretențios spus. Gândurile pot fi multiple și scenariile la fel. Eu vorbesc de situații concrete.

Îmi este și jenă să vă spun cât este excedentul bugetar al judeţului


 Știm la acest moment câți bani vom avea ca judeţ în 2017? Mai mulți, mai puțini decât anul trecut?
- Eu știu cu maximă aproximație ceea ce a rămas din anii trecuți, în bugetul Consiliului Județean, bani care nu au fost cheltuiți pe mari investiții.

 Într-o țară în care ne văităm că administraţiile nu au bani, cum e posibil să vorbim de excedent în județul Argeș?
- Vorbim… iată că vorbim… Nu s-au cheltuit banii! Nu s-a făcut nicio investiţie, s-au ţinut sumele în trezorerie! Eu am spus-o şi în faţa presei: nu vreau să fiu Hagi Tudose, adică să stau pe un morman de bani și să mă bucur că îi am în vistierie, dar să tai coada pisicii pentru economii! Veți vedea că prioritatea Consiliului Județean în acest an va fi folosirea excedentului bugetar!

 Cât este excedentul bugetar?
- Mult! Îmi este și jenă să vă spun… Ne permitem să facem multe, multe lucruri. La el se vor adăuga banii veniţi de la Capitală, banii care vor veni pe returnări de TVA, cei pe ordonaţa 28. Situația nu este foarte complicată din punct de vedere financiar. Ea este îngreunată de celebra birocrație și de nevoia de a recalibra aparatul tehnic al primăriilor în a face lucruri de maximă necesitate.

 Se schimbă organigrama CJ. Primul pas: concurs pentru administratorul judeţului

 Cum regăsim aparatul tehnic al CJ în acest proces de schimbare a strategiei? În ultimii ani a fost foarte demoralizat…
- Aşa l-am găsit în iunie, când am venit aici. Destul de descurajat. Am constatat că sunt oameni foarte buni, oameni care au aplecare, oameni mai puțin buni, oameni care erau ușor demoralizați... Ca peste tot! Am încercat împreună cu cei doi vicepreședinți să ne recoagulăm, să ne repoziționăm în sensul constructiv, să avem discuții aproape zilnic cu toți directorii… Şi aici mai avem o problemă: organigrama. Cea moștenită de noi nu-și mai găsește buna funcționare în structura actuală. În câteva săptămâni, sperăm să o retuşăm!

 Se schimbă deci organigrama CJ! Care ar fi principalele trei modificări pe care le vizați?
- Am început prin scoaterea la concurs a funcției de administrator-șef al județului.

Cine va fi administratorul-şef al judeţului?
- Administratorul-șef va fi cine va câștiga concursul.

 Este omul căruia îi veţi preda foarte multe dintre atribuţiile dumneavoastră, din instrumentele pe care le aveţi ca preşedinte… Este imposibil să nu vă fi gândit la un nume!
- Nu am în vedere un nume şi un prenume, am în vedere profilul unui om. Trebuie să cunoască foarte bine administrația, trebuie să aibă o vechime semnificativă în administrație, trebuie să fi un om ferm şi să aibă o comunicare foarte bună cu salariații, pentru că - în fond - este un coordonator al tuturor direcțiilor, al aparatului tehnic. Noi am vrut să decuplăm execuția de funcția politică. Oportunitățile și deciziile vor aparține bordului, care le va da spre aplicare aparatului tehnic. Coordonarea acestui aparat este apanajul exclusiv al administratorului-șef. Noi vom interveni, vom supraveghea, ne vom implica, dar ne vom separa de multe proceduri birocratice. Spre exemplu, nu cred că mai este treaba președintelui sau a vicepreședinților să mai întrebe la o ședință operativă ce s-a întâmplat cu un document, cu o adresa. Nu cred că președintele sau vicepreședinții trebuie să se implice personal sau să ia măsuri de normalizare a deficitelor de comunicare sau de funcționare. Este apanajul administratorului! Noi stabilim de comun acord termene, lucruri ferme. Ei să-și facă criterii de dialog, metodologii de lucru etc.
O altă noutate în organigramă este un departament mare de comunicare pe care vrem să-l facem la nivel de Consiliu Județean. Avem în vedere comunicarea în ansamblu, nu doar în relația cu mass-media. Comunicarea pe verticală, comunicarea pe orizontală, comunicarea cu unitățile administrativ-teritoriale, comunicarea internațională. Noi suntem parteneri cu foarte multe regiuni francofone și cu alte asociații internaționale, avem evenimente în judeţ, cum este campionatul de conotaj, avem valori culturale şi turistice… Nu avem o broşură de prezentare! Nu avem instrumente de dialog, de comunicare, de promovare pe măsura potenţialului şi a vremurilor. Asta vreau să se schimbe!
O altă direcție de maximă necesitate este cea de strategii, de proiecte și finanțări interne și internaționale. Ea nu se găseşte în organigrama Consiliului Județean. Luăm, de asemenea, în calcul să avem o direcție medicală și de asistență socială, în contextul în care noi răspundem de atâtea spitale cu mii de salariați fără a avea o structură de coordonare, de colaborare, ci doar un compartiment moștenit din 2010, care are 3-4 funcționari. La acest moment, această comunicare între spitale și noi se face aici, la mine în cabinet, că sunt eu doctor! Ceea ce nu este normal. Nu avem un serviciu sau o direcție de cultură, cu atâtea centre culturale în subordine, cu teatru județean… Iată niște necesități, nişte obiective pentru noua organigramă…

 Aceste necesități generează crearea unor posturi?
- În primul rând, nimeni dintre actualii salariați nu va rămâne în șomaj, indiferent că sunt funcționari publici sau contractuali. Vor fi poate transformări de nume sau structuri noi. Renunțăm la unele ca titulatură și ca personalitate juridică, vom mai cupla altele… Dar aparatul de specialitate își va păstra locul de muncă și, mai mult, vrem ca și salarizarea să fie mai bună. În mod cert vor fi și funcții noi, pe linie de personal contractual, care vor fi ocupate numai prin concurs, pentru că eu consider că numai concursul generează calitate.

 Managerii instituţiilor ar trebui să fie manageri de profesie


 Aveți deja câteva concursuri fierbinți în brațe. Teatrul, Spitalul Județean, fără să vorbim de cele nou-create…
- Din nefericire, legea este destul de proastă. La teatrul județean suntem la cea de-a treia strigare, pentru că - la primele două concursuri - toți au picat, deși au fost mai mulți înscriși. Nu vom face rabat de la calitate, vom fi riguroși în continuare, iar comisiile stabilite prin lege, cu reprezentanți de la Ministerul Culturii, de la teatrele mari, îmi place să cred că vor fi exigente și vor da reușita acelora al căror program de management este bun și foarte bun. La Spitalul Județean, în acest moment, este delegat domnul Aurelian Gheorghe ca manager, având ca temă să realizeze proiectele pentru extindere și modernizare. Partea de management medical este coordonată nemijlocit de directorul de specialitate, domnul doctor Stoiculescu.

 Înțelegem că această situație de interimat va mai dura?
- Eu cred că nu mult, într-o lună, 35 de zile, se clarifică. Ca medic, eu aş separa apele. Este pasăre rară situaţia în care cel mai bun medic este și cel mai bun manager. Poate fi o întâmplare. Sunt două profesii distincte. Toată viața mea am încurajat ca managerii să fie manageri ca profesie! Exemplul domnului Aurelian Gheorghe, pe care unii l-au blamat şi pe care azi îl salută ca fiind eficient, este unul reprezentativ. S-a implicat, face echipă foarte bună cu doctorul Stoiculescu și cu ceilați colegi și se vede că ceva s-a înnoit la Spitalul Județean în acest moment. Postul îl vom scoate la concurs. Evident, dacă mai vrea, domnul Gheorghe se poate înscrie în condițiile legii.

 Singura la care este rezolvată problema managerului este Regia de Drumuri. Cam straniu, după ce doamna director Alina Nicolau îşi dăduse demisia iniţial…
- Este straniu, dar unde-i lege, nu-i tocmeală. Nu poți să-i îngrădești dreptul unei persoane care îndeplineşte condiţiile să participe la un concurs, pe motiv că a demisionat în trecut! Nu puteam să îi spun „Nu intra la concurs!”, pentru că mă dădea în judecată şi avea dreptate. Avea dosarul, avea dreptul cu actele în regulă să participe și a câștigat concursul. Aaaaa! Acum urmează partea a doua, care ține de administrație, ceea ce este o altă discuție! Semnăm contractul de manager cu niște clauze ferme, cu niște performanțe, cu niște termene, cu niște evaluări periodice, iar Regia de Drumuri nu va mai funcționa cum a funcționat până acum. S-au separat apele începând cu ianuarie 2017. Regia se va ocupa numai de întreținerea și repararea drumurilor existente, pentru că avem peste 1.200 de km de drumuri judeţene! Vom discuta de obiective pe întreținere pe domeniile lor de activitate.

 Dacă face doar întreţinere, fără să mai intre pe lucrări, are de unde să producă bani? Cu staţia de asfalt abia inaugurată ce face?
- Are de lucru foarte mult! Imaginați-vă 1.200 de kilometri de drumuri! Pe care le știm cum sunt la acest moment… Staţia o folosesc pentru această activitate şi pentru a vinde pe piaţă asfalt! Dacă sunt buni comercianți și buni manageri, pot vinde asfalt. Nu înseamnă că stația de la Căteasca nu-și mai găsește rolul, din contră…

 Cum a evoluat sau involuat situația marilor datorii de la Regia de Drumuri?
- Au fost multe, multe, multe datorii și au mai rămas. La acest moment, mai sunt zeci de miliarde. Am dat la sfârșitul anului în jur de 35-40 de miliarde și tot au mai rămas de plată! Sperăm ca anul acesta să venim la zero.

 Care ar mai fi pentru dumneavoastră o provocare pentru 2017?
- Infrastructura rutieră. Susținem Transfăgărășeanul, susținem modernizările de drumuri naționale și, în curând, vom avea o discuție cu ministrul titular al Ministerului Transporturilor, pentru că ne dorim să refacem drumul care leagă vechile capitale. Ne ducem acolo și vrem să prezentăm şi noi situația și urgențele pe care le avem.

În vreme ce alţii băteau săptămânal drumul la ministere, noi ne-am îngropat în hârtii


 Aveți susținere parlamentară pentru aceste proiecte?
- Vă spun un lucru constatat de mine. Primul meu drum la București, când am fost ales, a fost la Ministerul Dezvoltării, la doamna director general care se ocupă de drumuri. Am fost să o cunosc personal și pentru a mă interesa punctual de Transfăgărășean, de situația autostrăzii Pitești-Sibiu. M-am dus, m-am prezentat, iar dânsa mi-a dat următoarea replică, pe care dumneavoastră o să o înţelegeţi ca sens: „Domnule președinte, credeam că județul Argeș nu mai figurează pe harta României!” Am luat loc preț de o cafea și - din discuții - am aflat că președinții, vicepreședinții, factori decidenți ai județelor îi băteau la uşă cel puțin o dată pe săptămână! De noi, nu mai auzise! Nu este important să trimiţi un material cu număr de înregistrare, important este să-l și urmărești. În birocraţia asta păcătoasă, poate să dureze și 30-40 de zile ca să-ți vină un răspuns cum că mai trebuie ceva la dosar: o foaie, un A4. Ducându-te acolo, sesizezi situația, afli la timp, o rezolvi în termeni reali! Trebuie să urmărești aceste proiecte. Noi, din nefericire, ne-am încărcat cu hârtii, inspirate sau neinspirate şi atât! Acesta este și motivul pentru care, pe drumuri, am creat o comisie de investiții care să facă constatarea și evaluarea lucrărilor, în timp ce acestea se execută! Nu la săptămâni sau luni după! Am avut situații cu drumuri realizate în 2014, în 2015, finalizate şi nefacturate, deşi erau bani pentru ele! Ştiţi de ce? Pentru că nu s-a dus comisia de recepție să constate! Sau când s-a dus, a văzut că asfaltul este undeva cu un milimetru mai subțire şi n-a făcut recepţia! Păi această comisie trebuia să se ducă acolo atunci când se făce lucrarea, să urmească, să atenţioneze!

 Și constructorii nu țipau când vedeau că nu au primit banii nici la 2 ani după ce au terminat lucrarea?
- Evident că ţipau! Dar se ducea comisia și vedea că e un viciu. Păi, băi omule!, du-te să vezi viciul atunci când se face drumul! Și rezolvă! Acum, avem un compartiment nou-înființat, cu diriginte de șantier, cu tot… Pe marile investiții se duc acolo, urmăresc lucrările în derularea lor! Le-am spus: „Duceţi-vă, fraţilor! Nu aveți mașină, vă dau eu!” Este treabă de organizare şi responsabiliate.

 Nu prea am mai auzit de celebrele „solicitări de documente”, de problemele de natură juridică ce - în ultimii ani - au marcat cumva activitatea instituției. V-ați confruntat cu astfel de probleme de când ați venit ca președinte?
- Au fost câteva solicitări din partea organelor în drept de a transmite copii după anumite acte. Bineînțeles, erau dosare în lucru. Unde-i lege, nu-i tocmeală, nu îngrădim sub nicio formă actul de justiție, nici cercetarea vreunui organ penal. Eu nu cred că aceste verificări sunt un impediment și am rugat și colegii din partea tehnică să fie curajoși, să învețe carte și să stăpânească legislația. Atâta timp cât nu faci ceva cu intenție, nu ai de ce să ai rețineri în a-ţi face treaba. Atunci când ești stăpân pe situație și respecți cadrul legal, nu pot fi probleme.

 Opoziţia din CJ este în reorganizare


 Din punct de vedere al relațiilor politice, cum lucrați în plenul Consiliului Județean?
- Avem o relație bună. Celelalte formațiuni, care nu au câștigat alegerile, în speță PNL-ul, PMP-ul, sunt în reorganizări. Au deocamdată probleme la nivel intern. Ieri (n.r. - joi, 26 ianuarie, la ședința de CJ) i-am întrebat cine este liderul de grup și s-au ridicat doi sau trei în picioare! Încă nu s-au organizat, așteptăm să o facă mai repede. I-am rugat să facă treaba asta, pentru că - odată cu plecarea parlamentarilor - au rămas locuri vacante. Au depus jurământul cei trei colegi noi, dar trebuie ca aceştia să se regăsească şi în comisii, astfel încât să fie lucrative. Îmi place să cred că în două-trei zile, colegii din celelalte partide or să ne comunice oficial punctul lor de vedere.

 Puneți un diagnostic, domnule doctor, pe următoarele elemente: relația cu parlamentarii de Argeș.
- În stare bună, pe care o doresc și mai bună. Suntem la început de drum și voi fi consecvent ideii de a avea întâlniri de lucru în fiecare luni dimineața. Până acum, nu le-am putut face, pentru că abia s-au constituit pe comisii și trebuie să vadă fiecare unde funcționează. Au fost pe legea bugetului care a trebuit dezvoltată rapid, dar și în acest weekend vom avea discuții și - cel târziu de la începutul lui februarie - ne vom vedea săptămânal, așa cum am promis.

 Relația cu mediul de afaceri.
- Este o relație de interes comun. Mediul de afaceri are nevoie de infrastructură și de lucruri obligatorii, pe care administrația trebuie să le ofere. De exemplu, în zona turistică nu poți să faci o pensiune dacă nu ai apă-canal, dacă nu ai drumuri bune, în așa fel încât să-l tenteze pe turist să vină, dar și pe tine - ca investitor - să bagi banii! În acest context, menirea noastră este de a asigura infrastructura. Consiliul Județean sau comunitatea, comuna sau orașul, trebuie să rezolve problema.

 

Sursa Saptamanalul Ancheta 

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!

Citeste din aceeasi categorie