Canicula - ce este și cum să ne ferim de ea? (sfatul medicului)

Solstiţiul de vară este un reper calendaristic important pentru a nu fi surprinşi nepregătiţi de canicula estivală.


Observăm totuşi că, în ultimii ani, vremea nu mai respectă ciclul celor patru anotimpuri. În cursul anului, trăim variaţii de temperatură de aproape 60 de grade Celsius, iar pe parcursul celor 24 de ore temperatura poate oscila uneori până la 20 de grade. Instabilitatea termică era de neconceput pentru clima temperată în urmă cu câteva decenii.


Aceste veritabile 'bufeuri' ale Terrei duc la desincronizări între organismul uman şi natură. Mecanismele de termoreglare sunt suprasolicitate, iar în situaţii extreme dau semne de epuizare.
Căldura excesivă generează un disconfort pentru orice persoană. Există însă segmente vulnerabile de populaţie: vârstele extreme (peste 65 de ani, respectiv copiii mici), obezii, alcoolicii, pacienţii diabetici şi cei cu boli cardiovasculare, persoanele cu debilităţi. Pierderile elementelor minerale, cum sunt ionii de magneziu, potasiu sau calciu, produc dezechilibre metabolice periculoase pentru organism numite diselectrolitemii.


Principalele simptome care apar din cauza căldurii excesive sunt: ameţelile, greţurile, stările de leşin, durerile de cap, palpitaţiile, crampele musculare. Efectele caniculei sunt resimţite la nivel fizic, dar şi psihic, deoarece temperaturile ridicate duc la deshidratare cerebrală. Oamenii sunt agitaţi, se simt epuizaţi, capacitatea de concentrare diminuează, şi uneori apar stări confuzionale.


În spaţii închise ermetic şi expuse la soare se pot înregistra creşteri enorme de temperatură. Avertizăm părinţii să nu îşi lase copiii singuri în maşină, cu geamurile închise, deoarece au fost raportate decese infantile în astfel de situaţii.


Este de reţinut faptul că, în cazul deshidratării, nu ne putem baza pe sete ca semnal de alarmă.


Când temperaturile ridicate sunt asociate cu un grad înalt de umiditate, situaţia este şi mai gravă deoarece pierderea de căldură prin mecanismul transpiraţiei nu se mai poate realiza. Indicele de confort termic coroborează temperatura aerului cu umiditatea relativă (mărime fizică egală cu cantitatea de vapori de apă care există într-un amestec gazos de aer şi apă) pentru a determina o temperatură aparentă – cea resimţită de corpul uman. În mod normal, organismul se răceşte prin transpiraţie, proces în timpul căruia apa se evaporează, şi ca urmare a acestui fapt căldura reţinută diminuează. Atunci când umiditatea relativă este mare, rata de evaporare a apei se reduce. Aceasta înseamnă o răcire mai lentă a corpului, care reţine mai multă căldură decât ar face-o în aer uscat. Pragul critic este de 80. Acolo unde valoarea depăşeşte acest prag sunt necesare măsuri de protecţie pentru populaţie.


Primul lucru pe care trebuie să-l facem în momentul în care apar astfel de manifestări legate de expunerea la căldură este odihna într-un loc răcoros, cu aer condiţionat şi, eventual, băi în piscină. Ferestrele trebuie închise atunci când temperatura ambientală este mai mare decât cea din interior.


Urmează consumul generos de lichide, apă, sucuri de fructe, iaurt, sau, ideal, băuturi izotonice (cu concentraţie salină de 9%o), fără a mai aştepta senzaţia de sete. Alimentaţia trebuie să fie predominant vegetală, respectând directiva Parlamentului European cu 5 fructe/legume pe zi. În plus, grăsimile trebuie evitate, deoarece sunt calorigene. De asemenea, cofeina şi alcoolul etilic sunt contraindicate pe caniculă. Efortul fizic trebuie limitat la minimum, pentru că fibrele musculare generează căldură.


Vestimentaţia trebuie să fie lejeră, deschisă la culoare.

Se recomandă acoperirea capului cu o pălărie albă, ochelari de soare, umbrele albe de protecţie solară, haine uşoare din in sau alte materiale albe vaporoase. În nici un caz nu folosiţi îmbrăcăminte termoizolantă.
De asemenea, dermatologii avertizează că şi pielea trebuie protejată corespunzător, prin aplicarea cremelor protectoare la plajă. Filtrul de ozon s-a subţiat şi razele solare ultraviolete sunt deosebit de agresive.


În ceea ce priveşte medicamentele, trebuie să fim precauţi din cauza riscului de hipotensiune arterială prin deshidratare: dozajul medicamentelor antihipertensive si, mai ales, al diureticelor, trebuie ajustat de medic.
Încălzirea globală acţionează asupra planetei în mod insidios, perfid, asimptomatic, asemenea hipertensiunii arteriale sau diabetului zaharat în organismul uman. Iar noi trebuie să adoptăm un stil de viaţă inteligent, prin care să contracarăm efectele caniculei.