Cât rezistă coronavirusul pe diferite suprafețe. Experiment al cercetătorilor români

Virusul SARS-CoV-2 nu ajunge la alimentele ambalate, dar poate rămâne pe suprafața ambalajelor lor. Asta au reuşit să demonstreze cercetătorii de la Facultatea de Fizică din Bucureşți după ce au colectat probe de la pacienți internaţi la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” și confirmați pozitiv pentru infecția cu noul tip de virus. 

De exemplu, în cazul unei pâini ambalate în pungă, chiar dacă virusul nu reuşeşte să pătrundă prin ambalaj, poate rămâne chiar şi câteva ore pe suprafaţa atinsă de o persoană contaminată.

„Din fericire, s-a constatat că virusul NU poate trece prin ambalaj, dar el poate fi pe suprafața ambalajului și rămâne pe suprafața ambalajului. Mare atenție atunci când cumpărăm de undeva de pe stradă, fast-food,  toneta unui magazin. Dacă o persoană bolnavă le-a atins și avea pe mână secreții nazale sau din gură, sigur că virusul poate fi pe acest ambalaj și trebuie să fim foarte atenți”, atrage atenția Cristi Mărgărit, nutriționist.

„Ar trebui să scăpăm de aceste ambalaje într-un mod igienic. Coronavirusul ne face să fim mult mai atenți, dar infecțiile digestive existau și până acum. Nu trebuie să ne protejăm doar de această transmisie aeriană, ci să avem grijă și la transmisia prin obiecte”, mai spune nutriționistul.

Cât rezistă coronavirusul pe suprafața exterioară a măștii chirurgicale

Cercetătorii de la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii Bucureşți au vrut să afle cât de mult poate rezista noul tip de virus pe diferite suprafeţe.

Una dintre concluziile acestui studiu spune că dacă o persoană infectată cu SARS-CoV-2 ar pune mâna pe o felie de pâine, virusul ar putea să rămână pe această suprafață cel puțin 180 de minute.

„Inoculăm pe o felie de pâine o soluție care are un anumit conținut de virus. Inoculăm și pe o folie de polipropilenă, ambalajul pâinii respective. După aceea prelevăm probele din fiecare și le ducem la microscopul de forțe atomice să vedem ce se întâmplă cu el”, explică cercetătorul Ioan Stamatin, profesor de fizică.

Principalul criteriu luat în calcul de cercetători este porozitatea materialului.

„Pe apă se poate așeza, dar fiind suprafață hidrofobă nu stă prea mult pe suprafață. Când strângi mâna pe polipropilena îți rămâne amprenta cu tot ce ai pe mâna și arată cam așa (arată pe laptop, vezi video), prin urmare, în aceste văi se poate așeza orice tip de mizerie. Inclusiv noul tip de virus”, a explicat Ioan Stamatin.

Specialiştii spun că pericolul infectării pândeşte la tot pasul. Pe hârtia igienică, virusul poate rezista până la trei ore dacă obiectul este atins de o persoană infectată.

„Dacă un om a strănutat și este bolnav și e în preajma noastră și ajung picături de salivă, poate să persiste câteva zile. Pe paharul de sticlă - dacă ai băut și ți-ai lăsat mânuțele pe sticlă, până la 4 zile poate să persiste acest virus. Interesant este că pe masca chirurgicală, dar pe exteriorul ei, poate să reziste 7 zile, dar asta nu înseamnă că și a tranzitat prin mască!”, spune profesorul Stamatin.

 

Sursa: digi24.ro