Argeșul, pe la mijlocul clasamentului când vine vorba de puterea de cumpărare

GfK a dat publicității rezultatele studiului anual privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018. La nivelul României, venitul net anual disponibil pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, ajungând la 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016. Din această analiză observăm faptul că Argeșul figurează printre județele situate aproape de nivelul mediei pe țară din punctul de vedere al puterii de cumpărare, alături de Prahova, Constanța, Alba și Arad. Aici se prefigurează creșteri economice notabile, ele servind drept sateliți ai marilor centre economice și beneficiază de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în proximitatea marilor centre economice care devin neîncăpătoare (Cluj, Timișoara, Brașov), punctează specialiștii GfK. Grupul județelor cu putere de cumpărare peste medie debutează cu Brașov și Sibiu, „stelele” pe harta dezvoltării economice a țării și motoarele zonei centrale a României. De mai mulți ani aici se configurează o nouă zonă industrială a țării, care atrage masiv investiții.

 

 


 La București, puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% peste media pe țară 


Cluj, Timiș și Ilfov, în frunte cu Bucureștiul sunt polii tradiționali de dezvoltare ai țării (cu roșu) unde puterea de cumpărare e cu cel puțin 20% peste media pe țară. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare și au calitatea de „difuzori” de investiții pentru zonele din proximitate, aducându-le corecții pozitive. În general, motivele pentru care se dezvoltă orașele în afară de București țin de forța de muncă ieftină și educată. Industriile care au găsit cele mai bune oportunități în astfel de orașe sunt industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport. Se estimează că Sibiu, Brașov, Arad, Constanța si Alba Iulia sunt orașele care în curând vor cunoaște o dezvoltare mai mare decât Bucureștiul, tocmai pentru că au o infrastructură bună, dar și centre universitare care să formeze piața forței de muncă, se mai arată în studiul GfK.


Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK reprezintă venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după scăderea taxelor și a contribuțiilor sociale. Populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreținere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din retail.
Cifrele comunicate de GfK pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză (așa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană).
 

 

Sursa: saptamanalul ancheta