1 din 6 cupluri sunt afectate de infertilitate. Care sunt cauzele acestei boli?

Problema infertilității este una pregnantă. Ce este cert pentru ziua de astazi este că 1 din 6 cupluri în România este infertil, iar această statistică se tot mărește, în ciuda eforturilor care se fac în acest sens. Deși femeile și bărbații își revendică egalitatea, când vine vorba de fertilitate lucrurile nu pot fi tratate în mod egal. Femeia înseamnă viață. Femeile sunt forma unică prin care Dumnezeu a ales ca “omul” să se înmulțească, purtând în ea acea celulă care poate fi comparată cu cel mai prețios diamant, pe care trompele îl șlefuiesc, iar uterul îl desăvârșește. Așa cum unei perle naturale îi trebuie între 10-20 de ani să se formeze, și fertilitatea femeii are un început și un sfârșit, cu o medie de 30 de ani. Din păcate pentru multe femei, această perioadă trece repede sau este mult mai scurtă. Infertilitatea nu doare, este descoperita în momentul în care o femeie dorește să facă un copil. Este momentul în care apar întrebările. De ce eu?


Într-un interviu postat de Clinica Medicum, dr. Marilena Băluță, care oferă consultații și argeșencelor, în cadrul clinicii Fertility Save din Bradu, detaliază acest subiect.

Iată, pe scurt, cauze de infertilitate feminină, care afectează în proporție de circa 30 - 40% cuplurile care se confruntă cu această boală:


1. Cauze ovulatorii.

Absența ovulației sau moment de inconstanță ovulatorie pot determina incapacitatea ovarelor de a elibera ovocitul atât de necesar fertilizării lunare. Ovulația nu este dependentă de existența menstrei pentru că pot exista cicluri menstruale anovulatorii. La pacientele cu amenoree sau oligomenoree, absența ovulației este clară. Ovogeneza este modulată hormonal prin intermediul axului endocrin hipotalamo-hipofizo-ovarian. Astfel, o anomalie aparută la orice nivel al acestui ax endocrin poate genera infertilitate. Absența ovulației este întâlnită și în cazul insuficienței ovariene primare sau la pacientele cu hiperprolactinemie, prolactina fiind un hormon care, în cantități mari, inhibă secreția de GnRH, pacientele fiind oligo- sau amenoreice. Anovulația poate apărea și în cadrul sindromului ovarelor polichistice, hiper/hipotiroidism, tumori hormonosecretante (tumori ovariene, tumori de suprarenală), boli cronice renale sau hepatice, sindromul Cushing etc. Cu cât sarcina este amanată mai mult, cu atât șansele unei sarcini obținute spontan sunt mai mici. Odată ce este depășită limita de 35 de ani, procentele scad dramatic, fiind afectate atât cantitatea, cât și calitatea ovocitelor.


2. Cauze cervicale. 

Malformațiile congenitale, intervențiile chirurgicale la nivelul colului sau traumatismele cervicale intrapartum pot genera stenoze cervicale sau secreție inadecvată de mucus cervical interferând astfel cu fertilitatea.


3. Cauze uterine. 

Anomaliile uterine pot fi multiple, începând de la agenezii și malformații uterine congenitale care nu pot primi și găzdui produsul de concepție, până la anomalii perturbatoare de implantare a sarcinii, de cauză mecanică sau prin receptivitate endometrială redusă. Tumorile uterine pot interfera cu mecanismul de implantare normal. Aici menționăm fibroamele uterine cu localizare intracavitară, submucoasă sau intramurale cu componența intracavitară și polipii endometriali. Acestea sunt asociate cu lipsa implantării, implantare anormala (ex. placentă praevia) și incidență crescută a avorturilor spontane.


4. Cauze tubare. 

De integritatea trompelor uterine, care au rolul de a facilita fecundarea și de a conduce ovocitul fecundat către cavitatea uterină, depinde finalizarea procesului de implantare corectă a embrionului în cavitatea uterină. Atunci când procesele mai sus menționate nu au loc, putem să ne confruntăm cu o sarcină extrauterină. Principala cauză de infertilitate tubară este boala inflamatorie pelvină, provocată de infecții recurente cu diverși agenți patogeni – chlamydia, gonoree etc. În cazul unei obstrucții tubare distale apare frecvent asocierea unui hidro sau piosalpinx, care, pe lângă afectarea migrării spermatozoizilor, creează un mediu ostil de implantare prin reflux intracavitar al conținutului salpingelui afectat. Ratele de succes în cazul unei fertilizări in vitro sunt net crescute dacă anterior se îndepartează chirurgical salpingele afectat (salpingectomie).


5. Boli sistemice. 

Ne referim aici la bolile autoimune – sindromul antifosfolipidic, lupus eritematos sistemic, myastenia gravis – sau boli sistemice precum boala celiacă, bolile tiroidiene, boli cronice hepatice sau renale – pot afecta fertilitatea.
6. Endometrioza, concretizată prin alterarea arhitecturii pelvine prin intermediul aderențelor, alterarea țesutului ovarian prin intermediul endometriomului și al intervențiilor chirurgicale în vederea extirpării lui și secreția de citokine și alte substanțe care interferează cu procesele normale de ovulație, fecundare și implantare sunt câteva mecanisme perturbatoare ale fertilității din această cauză.


7. Cauze genetice. 

Cuplurile infertile au fost depistate cu o prevalență ridicată a anomaliilor cariotipului – trisomii, mozaicism, translocații etc. Cele mai frecvente aneuploidii asociate sunt sindromul Turner (45, X) la femei și sindromul Klinefelter (47, XXY) la barbați.


Responsabile pentru circa 20% din cazurile de infertilitate, infertilitatea masculină are ca principale cauze:
1. Bolile cu transmitere sexuală – Infecțiile din sfera genitală cum ar fi de exemplu cele cu Chlamydia și Gonoreea pot constitui cauze ale infertilității masculine.
2. Obstrucții, defecte congenitale sau modificări fizice ale traiectului străbătut de spermatozoizi – în unele cazuri, barbații se nasc cu aceste obstrucții în mare parte la nivel testicular, ce împiedică spermatozoizii să ajungă în spermă. Traumatismele suferite de testicule, prostată și uretră, pot cauza infertilitate masculină. Uneori aceste defecte pot fi corectate chirurgical.
3. Ejacularea retrogradă – în această situație, spermatozoizii nu sunt ejaculați in afara penisului, ci ajung în vezica urinară. Acest tip de ejaculare poate apărea la diabetici, în cazul administrării anumitor produse medicamentoase și postoperator în cazul unor intervenții asupra vezicii urinare, prostatei sau uretrei.
4. Boli genetice – deși se întâlnesc destul de rar, afecțiunile genetice asemeni fibrozei chistice sau anomaliilor cromozomiale, pot cauza infertilitate.
5. Afecțiuni autoimune – în anumite situații, sistemul imun poate ataca din greșeală spermatozoizii, pe care îi tratează asemeni unui virus pătruns în organism. Acest răspuns autoimun poate afecta calitatea spermatozoizilor.
6. Dereglări hormonale – anumite tulburări hormonale – la nivelul glandei pituitare (hipofiza) sau a tiroidei, de exemplu – pot determina infertilitate. Acestea pot fi corectate de cele mai multe ori prin administrarea de produse hormonale, la recomandarea endocrinologului.
7. Disfuncții sexuale – disfuncția erectilă (impotența) și ejacularea precoce, pot avea un efect negativ asupra fertilității. Disfuncția erectilă poate fi cauzată de modificări ale statusului psihologic asemeni anxietății, sentimentului de vină sau de lipsa de respect pentru propria persoană. De asemenea, un rol în disfunctia erectilă îl pot avea și afecțiunile organice cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și bolile de inimă. În completare, impotența poate apare ca efect secundar al administrării unor medicamente cum ar fi antidepresivele. Aceste disfuncții sexuale necesită efortul conjugat al partenerilor unui cuplu pentru a fi depășite.
8. Varicocelul – varicocelul reprezintă dilatația varicoasă a venelor ce se dezvoltă în interiorul scrotului și împiedică fluxul sangvin normal. Varicocelul este întâlnit la 15% din populația masculină și la maxim 40% ditre bărbații care efectuează investigații diagnostice cu privire la fertilitate.
Indiferent de cine revendică o cauză a infertilității de cuplu și, lăsând la o parte cauzele de infertilitate mixtă, când cei doi membri ai cuplului prezintă fiecare câte o anomalie care interfera procesului natural de fertilizare, nu în ultimul rând stilul de viață are o importanță considerabilă. Fumatul, consumul cronic de alcool, abuzul de droguri, supraponderalitatea sau,  dimpotrivă, malnutriția sunt cauze frecvente de infertilitate. Stresul, suprasolicitarea fizică, vârsta și amânarea concepției scad șansele cuplului infertil.


Cu cât este depistată mai repede cauza infertilității, cu atât se pot găsi soluții pentru această boala, infertilitatea fiind, fără doar și poate, boala acestui secol al vitezei. Așa cum la 2-3 ani orice femeie cu vârsta de peste 21 de ani trebuie să efectueze un test Papanicolau, dupa 25 de ani, orice femei ar trebui să-și verifice potențialul fertil. Un simplu control la un specialist în infertiliate, poate ajuta acele femei care vor să amâne conceperea unui copil, găsind soluții pentru fiecare problemă. Reproducerea umana asistată este folosită de rutină ca tratament pentru cuplurile infertilile, prin prezervarea fertilității, atât femeile, cât și bărbații putând “depozita” pe termen lung ceva din potențialul lor fertil. Dacă acum nu mai avem vraci și filosofi care să dea sfaturi cum să ai un copil, avem medici specializați în infertilitatea de cuplu, care pot prescrie investigații pentru determinarea cauzelor infertilității și pentru găsirea soluțiilor optime tratamentului personalizat pentru fiecare cuplu în parte.

 


Dr. Marilena Băluță
Medic obstetrică ginecologie
Embriolog Senior