Minute de inspirație și o “oră de aur”, alegeri sigure pentru sănătatea inimii

Cu toate eforturile de informare și constientizare a factorilor de risc pentru sănătatea inimii, potrivit Societății Române de Cardiologie, bolile cardiovasculare rămân responsabile de 60% dintre decesele românilor. Prevalența în creștere a diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, creșterea alarmantă a obezității și altor factori de mediu, nutriționali, psihoafectivi, consumul de alcool și fumatul sunt factori ce erodează sănătatea inimii. Acești factori pot acționa latent, în timp, un pacient poate fi sau nu simptomatic, până într-o zi când inima “își cere drepturile.”
 
Dr. Lucian Dorobanțu, medic primar chirurgie cardiovasculară la Spitalul Monza, București, răspunde întrebărilor noastre:
Când ar trebui să ne prezentăm la medic, Dle. Dr. Dorobanțu? Ce inseamnă “ora de aur” într-o situație de risc major pentru inimă? Care sunt primele semne care ar trebui să atragă atenția asupra unei situații de risc?


 
Ca medic specializat în chirurgia inimii, mă confrunt zilnic cu patologii cardiace grave unde chirurgia nu mai este o alegere, ci o necesitate vitală. Militez pentru prevenție și pentru control cardiologic regulat. Măcar o dată pe an fiecare om ar trebui să se adreseze unui centru specializat pentru a își verifica sănătatea inimii. Riscul de a dezvolta o patologie cardiacă este în creștere, chiar de la vârste tinere. Am intervenit chirurgical la persoane foarte tinere, acolo unde există o ereditate încărcată în istoric cu boli cardiovasculare, boli genetice sau asociate cu alți factori, de pildă cu obezitate, există un risc major și ar trebui urmărit riscul acestor persoane.
În orice caz, după vârsta de 40 de ani, potrivit ghidurilor Societății Europene de Cardiologie, se poate calcula un scor de risc, astfel pot fi instituite măsuri terapeutice preventive. Ar fi ideal ca în urma acestor controale socotite “de rutină” să descoperim din timp patologii cardiace cu potențial de risc major, iar acolo unde este cazul, să putem realiza din timp intervenții chirurgicale salvatoare. Este mai eficient să realizăm o plastie de valvă la timp, decât să ajungem în situația de a o înlocui. Sau să operăm un cord cu funcție prezervată dacât un cord care a trecut printr-un infarct acut de miocard.
Debutul unui infarct miocardic poate fi anunțat printr-o durere retrosternală intensă, iradiantă către baza gâtului sau mandibulă, umeri sau brațe, prin lipsă de aer, transpirații reci, greață, vărsături. Acestea sunt simptome de maximă urgență, ce trebuie să îndrepte pacientul către un centru specializat în cel mai scurt timp.
Când deja s-a ajuns într-o situație de risc, “ora de aur”, chiar minutul de aur îți poate salva viața! Este esențială conștientizarea urgenței maxime, recunoașterea semnelor unui infarct, de pildă. Decizia pacientului și a celor care îl înconjoară-locul către care se va îndrepta, cărui centru I se va adresa-iată alergeri care pot schimba cursul vieții unui om.


 
De ce pacienții români se prezintă atât de târziu la medic?
Vă vorbesc din perspectiva chirurgului. Cu toate eforturile de informare, intervenția pe inimă este incă un subiect care sperie, deși domeniul a evoluat mult. Aș vrea să subliniez faptul că nivelul la care se practică această profesie în centrele de chirurgie cu expertiză în chirurgia cardiacă din România, cum este Spitalul Monza, București, nivelul este comparabil cu centrele de referință la nivel european.
Realizăm întreaga arie de intervenții din patologia cardiacă a adultului, cu axare preponderant pe chirugia minim invazivă:  plastii (reparare) de valvă mitrală și aortică înlocuiri (protezări) valvulare clasice, bypass aorto-coronarian standard și integral arterial, înlocuiri de aortă și rădăcină aortică cu și fără prezervare de valvă aortică nativă, cura chirurgicală a complicațiilor mecanice ale infarctului acut de miocard, a disecțiilor de aortă.
Într-o chirurgie realizată astăzi în proporție de 90% minim invaziv, evitând tăierea sternului, prin incizii mici de 5-6 cm, alegerea chirurgului va urmări acea cale mai puțin traumatizantă și sigură pentru pacientul său. Beneficiile chirurgiei minim invazive înseamnă recuperarea mai rapidă, minimizarea complicațiilor post-operatorii (pierderi mai mici de sânge, risc de infecții mai redus, controlul durerii, limitarea altor proceduri de susținere post-chirurgicală de terapie intensivă etc).
Indiferent de metodele pe care le folosim, că e minim-invaziv sau chirugie clasică cel mai important lucru este ca pacientul nostru să fie în siguranța, să plece sănătos acasă și să se întoarcă la viață în cele mai bune condiții.


 
Ce recomandări aveți pentru pacienții care au nevoie de intervenții pe cord?
Este o vorbă românească “Nu aduce anul, ce aduce ceasul”. Un minut de inspirație contează foarte mult într-o decizie vitală. Contează mult acea “oră, minutul de aur” în cazul unui infarct miocardic acut sau într-o altă manifestare a inimii, ea poate face diferența între viață și moarte.