Pacienţii cu boli pulmonare cronice cunoscute sunt mai expuși riscului de complicații COVID-19

Persoanele care au deja afecţiuni pulmonare cunoscute sunt în categoriile de risc atunci când vorbim de Covid-19. Complicaţiile pe care le poate detemina această infecţie le pot fi fatale. Medicii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, care au în îngrijire şi pacienţi COVID-19, le oferă celor disgnosticaţi cu astm sau BPOC, câteva sfaturi esenţiale privind ceea ce au de făcut în această perioadă dificilă.

„Pacienţii cu boli pulmonare cronice cunoscute, precum Astmul bronșic (AB) sau Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), sunt mai expuși riscului de complicații COVID-19, deoarece au deja țesutul pulmonar deteriorat. Imunitatea naturală din căile respiratorii ale acestor pacienți este afectată. Menținerea AB sau BPOC sub control, este deosebit de importantă în acest moment, deoarece folosirea tratamentului de exacerbare poate afecta capacitatea sistemului imunitar de a lupta împotriva infecțiilor. Este esențială o evaluare pneumologică periodică dar și o monitorizare atentă din partea medicului de familie. Lansez pe această cale un îndemn la prevenție, este mai ușor să previi decât să tratezi! Având în vedere patologia pulmonară determinată de infecția COVID-19 și virusul gripal, personalul medical trebuie să fie capabil să facă diferența între un AB exacerbat sau un BPOC acutizat. Dat fiind contextul epidemiologic actual, singura modalitate de a stabili acest lucru este prin testarea SARS-CoV-2 și Influenza, respectiv efectuarea unui CT de torace.”, ne-a declarat Petru-Emil Muntean, medic specialist pneumolog SJU Pitești. 

 


 Până la un vaccin eficient împotriva 2019-nCoV, ar trebui să creștem rata de vaccinare antigripală 


Urmează toamna, când îşi face apariţia şi gripa specifică, ale căror simptome sunt similare cu cele ale Sars-Cov-2. Pentru a nu exista această confuzie medicii recomadă vaccinarea antigripală.

„Diferențierea infecțiilor respiratorii de COVID-19 este dificilă, mai ales în sezonul gripei, deoarece manifestările clinice ale COVID-19 precum febra, tusea și dispneea, imită pe cele ale virusului gripal. Ce putem noi să facem? În primul rând să limităm transmiterea comunitară prin respectarea cu strictețe a măsurilor de protecție și a regulilor de distanțare socială. În al doilea rând, până la un vaccin eficient împotriva 2019-nCoV, ar trebui să creștem rata de vaccinare antigripală la vârstnici. Iar în al treilea rând, să creștem capacitatea de testare SARS-CoV-2 și virus Influenza la nivel național, deoarece studiile recente au arătat că în peste 20% din cazurile cu pacienți COVID-19 pozitivi, a existat o coinfecție cu virusul gripal.”, ne-a declarat Ana-Maria Mihai, medic specialist medicină internă SJU Pitești.

 


 Tomografia pulmonară poate face diferenţa între pneumonia provocată de Covid-19 şi cea de gripă


 „În cazul tomografiei computerizate (CT) de torace, studiile recente au descoperit unele diferențe între pneumonia COVID-19 și pneumonia cu virus gripal. Astfel, majoritatea leziunilor pulmonare datorate COVID-19 au fost de tip „geam mat” localizate preponderent periferic și sub-pleural, în timp ce leziunile pulmonare datorate virusului gripal sunt sindromul de umplere alveolară și revărsatul pleural. Deoarece manifestările CT ale infecției COVID-19 și a virusului gripal se pot suprapune, în contextul pandemiei actuale a fost concluzionat că, rolul unui CT de torace este mai important în evaluarea leziunilor inițiale și evoluția lor sub tratament.”, ne-a explicat Ioana Pascu, medic specialist radiologie și imagistică medicală SJU Pitești.